Aceleaşi simptome, manifestări diferite
În general, răceala este o formă de infecţie respiratorie considerată mai uşoară. Se manifestă prin strănut, tuse uşoară, nas înfundat, febră uşoară, roşu în gît, dureri musculare uşoare , slăbiciune. Simptomele gripei sînt mult mai acute: febră mare, peste 39 de grade, care survine rapid şi brusc, frisoane, dureri de cap puternice, stare permanentă de epuizare, lipsa poftei de mîncare, dureri musculare şi articulare (senzaţie de febră musculară), ameţeală frecventă şi de durată , usturimi în gît, tuse puternică, uneori, vomă şi diaree. Dacă aceste simpome se confundă sau nu vă lămuresc asupra tipului de afecţiune care v-a schimbat starea de sănătate, consultaţi medicul. În plus, ţineţi cont şi de cîteva reguli. Ca apariţie, gripa se instalează mult mai rapid decît răceala, dar durează mai mult, în jur de două-trei săptămîni, în timp ce răceala trece în cel mult 10 zile. Febra nu prea însoţeşte răceala, în schimb este omniprezentă în gripă. Cazurile de gripă sînt mult mai rare decît cele de răceală. Gripa creează un disconfort mai mare, răceala o putem duce mai uşor, pe cînd gripa ne ţintuieşte la pat. Durerile de cap în gripă sînt insuportabile, cele musculare sînt extreme. Nasul nu prea curge în caz de gripă, iar durerea în gît e ocazională. Iar tusea, deşi e persistentă în răceală, nu e puternică, în schimb, la gripă este greu de suportat. În general, simptomele gripei sînt mai puternice decît cele ale răcelii. Mai putem lua în calcul şi anotimpul. În Europa, gripa apare în perioada decembrie-martie, răceala se instalează de obicei ceva mai devreme, din octombrie pînă în martie. Gripa apare foarte rar vara. Spre deosebire de răceală, care este provocată de peste 200 de virusuri, responsabil de apariţia gripei este un singur virus (însă poate fi de tip A, B sau C). Singurul mod de a le deosebi sînt analizele de laborator: biochimia sîngelui şi secreţia nazofaringiană.
Pentru tuse şi răguşeală
Pentru răguşeală, se bea sirop din muguri şi conuri de brad, amestecat cu miere. Nu se mănîncă nimic două ore.
Se pun conuri de pin în rachiu şi se lasă la întuneric cîteva săptămîni. Se bea cîte o gură. Se sparg două ouă şi se aleg gălbenuşurile. Se freacă bine cu 4 linguri de zahăr sau miere, pînă cînd se formează o spumă albicioasă. După ce se înghite acest preparat, se bea o cană de lapte cald. Se unge gîtul bolnavului cu gaz, de două ori pe zi. Pentru bronşite, e bun siropul de hrean: se dă pe răzătoare rădăcina de hrean, se adaugă 2 linguri de miere şi se lasă cîteva minute la macerat.
Se strecoară, presînd conţinutul într-un tifon. Resturile care rămîn în tifon se pun la fiert cu puţină apă (cît să le acopere). După fierbere, se strecoară prin presare, se amestecă cu miere şi cu siropul crud. Se iau 3 linguri/zi. Ceaiul din coji de nuci calmează tusea.
Se bea cald şi neîndulcit. Cea mai bună în caz de tuse este infuzia din frunze de pătlagină: două linguriţe la o cană de apă fiartă, din care se consumă două căni pe zi, cu linguriţa.
Se mai pot face ceaiuri din coada şoricelului, muguri de pin sau de tei. Foarte eficiente sînt cataplasmele cu seminţe de in şi făină, în amestec de 1/3 la 2/3 apă, în care se fierbe totul pînă se formează o pastă consistentă.
Se pune într-un săculeţ de pînză care se aplică pe piept. De folos sînt şi frecţiile cu ulei de ricin încălzit.
Foile de varză aplicate în jurul gîtului ajută la ameliorarea durerilor apărute în laringite. Varza accelerează eliminarea toxinelor din organism şi are efect antiinflamator. Pentru aplicaţii locale, sînt necesare 2-3 frunze de varză albă care se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puţin ulei, se pun în jurul gîtului şi se acoperă cu un prosop. Se lasă cîteva ore.
Sursa : Monitorul Expres
